sprinteneală

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sprinten + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /sprin.te'ne̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sprinteneală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sprinteneală sprinteneli
Articulat sprinteneala sprintenelile
Genitiv-Dativ sprintenelii sprintenelilor
Vocativ sprinteneală sprintenelilor
  1. însușirea de a fi sprinten; vioiciune, rapiditate și ușurință în mișcări.


Traduceri

Referințe