stângăcie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din stângaci + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /stɨn.gə'ʧi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
stângăcie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stângăcie stângăcii
Articulat stângăcia stângăciile
Genitiv-Dativ stângăciei stângăciilor
Vocativ stângăcie stângăciilor
  1. lipsă de îndemânare, de ușurință în mișcări, în exprimare, în comportare etc.
  2. faptă, purtare neîndemânatică.

Locuțiuni


Traduceri

Anagrame

Referințe