stânjeni
română
Etimologie
Din slavă sŭtęgnąti, participiul sŭtęženŭ („a comprima, a oprima”) (Tiktin; Byhan 335; Candrea); sau mai curând din sŭtęžiti („a fi stingherit”).
Pronunție
- AFI: /stɨn.ʒe'ni/
Verb
| Conjugarea verbului (se) stânjeni | |
| Infinitiv | a (se) stânjeni |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) stânjenesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) stânjenească |
| Participiu | stânjenit |
| Conjugare | IV |
- a face să se stânjenească; a stingheri; a incomoda; a se sfii; a se jena.
Traduceri
Traduceri