stânjeni
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din slavă sutenzénu.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului stânjen |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | stânjen | stânjeni |
| Articulat | stânjenul | stânjenii |
| Dativ-Genitiv | stânjenului | stânjenilor |
| Vocativ | ' | ' |
- a face să se stânjenească; a stingheri; a incomoda; a se sfii; a se jena.
Traduceri
Traduceri
