stânjenire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din stânjeni.

Pronunție

  • AFI: /stɨn.ʒe'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
stânjenire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stânjenire stânjeniri
Articulat stânjenirea stânjenirile
Genitiv-Dativ stânjenirii stânjenirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a stânjeni și rezultatul ei.


Cuvinte derivate


Traduceri