staționar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză stationnaire < latină stationarius.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv


Declinarea adjectivului
staționar
Singular Plural
Masculin staționar staționari
Feminin staționară staționare
Neutru staționar staționare
  1. care nu variază câtva timp; constant.
  2. (despre planete) care (în aparență) nu-și schimbă câtva timp locul pe sfera cerească.
  3. care rămâne în aceeași stare, care nu mai evoluează, care nu progresează; (spec.) (despre boli) care nu se agravează (dar nici nu se ameliorează).
  4. (despre un mediu fluid) care are în fiecare punct o viteză independentă de timp; (despre un câmp de forțe) care are în fiecare punct o intensitate independentă de timp.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
staționar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ staționar staționare
Articulat staționarul staționarele
Genitiv-Dativ staționarului staționarelor
Vocativ staționarule staționarelor
  1. serviciu într-un spital sau instituție spitalicească în care sunt internați (pentru un timp mai scurt) bolnavii în vederea stabilirii diagnosticului și pentru tratament.
  2. (înv.) navă de luptă care supraveghea traficul vaselor dintr-un port.


Traduceri

Referințe