stat
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
lat. status.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului stat |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | stat | state |
| Articulat | statul | statele |
| Dativ-Genitiv | statului | statelor |
| Vocativ | ... | ... |
I
- a sta într-un loc.
II
- instituție politico-administrativă a societății în frunte cu un guvern și cu organele acestuia, cu ajutorul cărora se asigură funcționarea vieții sociale pe un anumit teritoriu.
- unitate administrativ-teritorială autonomă.
Sinonime
- țară.
