stea

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Cuprins 1 română 1.1 Etimologie 1.2 Pronunţie 1.3 Substantiv 1.3.1 Sinonime 1.3.2 Cuvinte derivate 1.3.3 Cuvinte compuse 1.3.4 Expresii 1.3.5 Traduceri

română

Etimologie

Din lat. stella.

Pronunţie

• AFI: /ste̯a/

Substantiv

Declinarea substantivului stea
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	stea	stele
Articulat	steaua	stelele
Dativ-Genitiv	stelei	stelelor
Vocativ	...	...

1. corp ceresc, cu lumină proprie, care poate fi văzut noaptea sub forma unui punct luminos.
2. obiect sau desen având formă asemănătoare cu acest corp ceresc.
3. (fig.) artist vestit.
4. pată albă pe fruntea unor animale.
5. (la pl.) pete rotunde de grăsime sau unsoare pe suprafaţa unui lichid.

Sinonime

• 1: astru
• 3: (fig.) vedetă
• 4: ţintă

Cuvinte derivate

• înstelat

Cuvinte compuse

• steaua-pământului
• stea-de-mare
• stea căzătoare
• steaua dimineţii
• stea cu coadă
• stea hiperdensă
• stea neutronică
• stea călăuzitoare

Expresii

• A vedea stele verzi = se spune când cineva primeşte o lovitură puternică
• A crede în steaua sa = a crede într-o soartă mai bună, a fi optimist
• A se naşte sub o stea norocoasă (sau rea) = a avea (sau a nu avea) noroc
• Vai de steaua mea (sau a ta, a lui etc.) = vai de mine (sau de tine, de el etc.)
• A fi cu stea în frunte = (despre oameni) a fi (sau a se crede) mai grozav, mai deosebit decât alţii

Traduceri