steblă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă (veche) stĩblĩ.

Pronunție

  • AFI: /'ste.blə/


Substantiv


Declinarea substantivului
steblă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ steblă steble
Articulat stebla steblele
Genitiv-Dativ steblei steblelor
Vocativ steblă steblelor
  1. (pop.) tulpină; lujer; ramură.
  2. mănunchi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe