stihie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă (veche) stihija.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
stihie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stihie stihii
Articulat stihia stihiile
Genitiv-Dativ stihiei stihiilor
Vocativ stihie stihiilor
  1. fenomen al naturii care se manifestă cu o forță irezistibilă, distrugătoare.
  2. fiecare dintre elementele considerate în concepțiile din trecut că ar sta la baza fenomenelor și corpurilor din natură.
  3. (în superstiții) duh rău personificând o forță oarbă a naturii.
  4. (fig.) himeră, nălucă.
  5. (poetic) pustietate, singurătate, sălbăticie.


Traduceri

Referințe