strâmb

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latina populară strambus (= strabus).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv


Declinarea adjectivului
strâmb
Singular Plural
Masculin strâmb strâmbi
Feminin strâmbă strâmbe
Neutru strâmb strâmbe
  1. (despre lucruri) care prezintă neregularități sau abateri de la forma normală, dreaptă; diform.
  2. (despre drumuri) lipsit de aliniere, cotit, întortocheat.
  3. lăsat sau căzut într-o parte; aplecat, înclinat.
  4. (despre oameni sau părți ale corpului lor) încovoiat, îndoit, gârbovit; adus de șale; (p.ext.) deformat, pocit.
  5. (fig.) nedrept, injust, incorect.
  6. făcut pentru a înșela.

Cuvinte derivate


Traduceri


Adverb

  1. cu spatele încovoiat sau cu corpul aplecat într-o parte, sucit.
  2. într-o parte, pieziș; (p.ext.) în neorânduială, dezordonat.
  3. în mod fals, mincinos, neadevărat.

Expresii

  • A sta (sau a ședea) strâmb și a judeca drept = a recunoaște adevărul
  • A râde (sau a surâde, a zâmbi) strâmb = a râde (sau a surâde, a zâmbi) în silă, forțat, nesincer
  • A privi (sau a se uita) strâmb = a privi, a se uita urât, dușmănos
  • A călca strâmb = a avea o comportare incorectă, imorală


Traduceri

Referințe