străluci

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din stră + a luci.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
străluci
Infinitiv a străluci
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
strălucesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să strălucească
Participiu strălucit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a luci puternic, a răspândi, a emite, a reflecta o lumină vie.
  2. (v.intranz.) a scânteia, a sclipi.
  3. (v.intranz.) (p.anal.) a părearăspândește lumină datorită albeții, curățeniei.
  4. (v.intranz.) (fig.) (despre oameni) a se remarca, a se distinge în mod deosebit, a face o puternică impresie (prin calitățile sale).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe