straniu
română
Etimologie
Din italiană stranio. Confer italiană strano.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Adjectiv
| Declinarea adjectivului straniu | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | straniu | stranii |
| Feminin | stranie | stranii |
| Neutru | straniu | stranii |
- (livr.; adesea adverbial) care iese din comun, care șochează prin aspect, manifestări etc.; neobișnuit, ciudat, bizar.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online