strident

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză strident < latină stridens, stridentis.

Pronunție

  • AFI: /stri'dent/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
strident
Singular Plural
Masculin strident stridenți
Feminin stridentă stridente
Neutru strident stridente
  1. (despre sunete; adesea adverbial) care este ascuțit și puternic, pătrunzător; lipsit de armonie, neplăcut la auz.
  2. (p.gener.) neplăcut, supărător; șocant, izbitor.
  3. (despre culori) care nu este în armonie cu culorile înconjurătoare; prea aprins, prea viu, bătător la ochi; țipător.


Traduceri

Referințe