stropi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă (veche) kropiti.

Pronunție

  • AFI: /stroˈpi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) stropi
Infinitiv a (se) stropi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) stropesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) stropească
Participiu stropit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. intranz. refl. refl. recipr.) a (se) uda (ușor, superficial) prin împroșcare, a (se) umezi ușor, a (se) acoperi cu stropi (de apă sau de alt lichid).
  2. (v.refl.) (fig.) a se acoperi cu pete mici: a se păta.

Cuvinte derivate

Expresii

  • (tranz.) A stropi (ceva) cu sudoare = a munci din greu


Traduceri

Anagrame

Referințe