strugure
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului strugure |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | strugure | struguri |
| Articulat | strugurele | strugurii |
| Dativ-Genitiv | strugurelui | strugurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- fructul viței de vie, în formă de ciorchine; poamă.
Sinonime
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Traduceri
fruct
|
|