subîmpărți

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sub- + a împărți.

Pronunție

  • AFI: /sub.ɨm.pər'ʦi/


Verb


Conjugarea verbului
subîmpărți
Infinitiv a subîmpărți
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
subîmpart
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să subîmpartă
Participiu subîmpărțit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a împărți o parte dintr-un tot în părți mai mici; a subdivide.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe