subiectivism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză subjectivisme.

Pronunție

  • AFI: /su.bi.ek.ti'vism/


Substantiv


Declinarea substantivului
subiectivism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ subiectivism '
Articulat subiectivismul '
Genitiv-Dativ subiectivismului '
Vocativ ' '
  1. orientare filozofică care consideră că ceea ce există în realitate este în funcție de subiectul gânditor sau de conștiință.
  2. curent în sociologie conform căruia dezvoltarea societății este determinată de factori subiectivi (voința, stăruința unor personalități etc.).
  3. atitudine personală, părtinitoare.


Traduceri