suficiență

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină sufficientia.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
suficiență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ suficiență suficiențe
Articulat suficiența suficiențele
Dativ-Genitiv suficienței suficiențelor
Vocativ ' '
  1. caracter suficient.
  2. atitudine suficientă; vanitate; aroganță.


Traduceri