suprima

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză supprimer.

Pronunție

  • AFI: /su.pri'ma/


Verb


Conjugarea verbului
suprima
Infinitiv a suprima
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
suprim
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să suprime
Participiu suprimat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a facedispară; a înlătura, a elimina, a anula.
  2. (v.tranz.) a omorî, a extermina pe cineva.
  3. (v.tranz.) a desființa un post, un loc etc.
  4. (v.tranz.) a scoate ceva din funcție; a opri, a întrerupe activitatea a ceva.
  5. (v.tranz.) a înlătura ceva, a elimina din consumație, a renunța la ceva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe