suptură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din supt + sufixul -ură.

Pronunție

  • AFI: /sup'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
suptură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ suptură supturi
Articulat suptura supturile
Genitiv-Dativ supturii supturilor
Vocativ suptură supturilor
  1. (pop.) supt.


Traduceri

Anagrame

Referințe