supura

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză suppurer < latină suppurare.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
supura
Infinitiv a supura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să supureze
Participiu supurat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre răni, țesuturi etc.) a produce și a elimina puroi.


Traduceri

Anagrame

Referințe