surpriză

O surpriză

română

Etimologie

Din franceză surprise.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului surpriză
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	surpriză	surprize
Articulat	surpriza	surprizele
Dativ-Genitiv	surprizei	surprizelor
Vocativ	'	'

1. faptul de a lua pe cineva prin surprindere.
2. tot ceea ce surprinde prin caracterul său neașteptat, neprevăzut.

   Surprizele călătoriei.

3. ceea ce provoacă o bucurie neașteptată, o plăcere; (concr.) dar, cadou.

Sinonime

• 1: uimire
• 2: (înv.) surprindere
• 3: cadou

Cuvinte derivate

• surprinde
• surprindere
• surprins

Cuvinte apropiate

• mira
• uimi

Traduceri

fapt care surprinde

arabă: مُفاجَأَة (العربية) (mufaaja'a(t)) f. armeană: անակնկալ (Հայերեն) (anaknkal) catalană: sorpresa (català) f. cehă: překvapení (česky) n. chineză: 驚奇 (中文), 惊奇 (中文) (jīngqí) daneză: overraskelse (dansk) engleză: surprise (English) esperanto: surprizo (Esperanto) estoniană: üllatus (eesti) finlandeză: yllätys (suomi) franceză: surprise (français) f. galiciană: sorpresa (galego) f. germană: Überraschung (Deutsch) f. greacă: έκπληξη (Ελληνικά) (ékplixi) f., αιφνιδιασμός (Ελληνικά) (aifnidiasmós) m. indoneziană: keterkejutan (Bahasa Indonesia) irlandeză: ionadh (Gaeilge) m.

italiană: sorpresa (italiano) f. japoneză: 驚き (日本語) (odoroki) lituaniană: staigmena (lietuvių) maghiară: meglepetés (magyar) neerlandeză: verrassing (Nederlands) f. norvegiană: overrasking (norsk bokmål) m. poloneză: niespodzianka (polski) f. portugheză: surpresa (português) f. rusă: сюрприз (русский) (s'urpríz) m., неожиданность (русский) (neožídannost’) f. scoțiană: iongnadh (Scots) m. slovacă: prekvapenie (slovenčina) n. slovenă: presenečenje (slovenščina) n. spaniolă: sorpresa (español) f. suedeză: överraskning (svenska) c. turcă: sürpriz (Türkçe); şaşkınlık (Türkçe); hayret (Türkçe) ucraineană: здивування (українська) (zdivuvannja) f.

Referințe

• DEX online