tânăr

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină *tenerus (= tener).

Pronunție

  • AFI: /'tɨ.nər/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
tânăr
Singular Plural
Masculin tânăr tineri
Feminin tânără tinere
Neutru tânăr tinere
  1. care este, ca vârstă, între copilărie și maturitate, care nu este încă matură.
  2. care aparține sau este caracteristic unui om (sau unui animal) neajuns încă la maturitate.
  3. care a fost plantat sau a răsărit de puțină vreme, care n-a ajuns încă la maturitate; care este format din asemenea plante.
    Pădure tânără.

Cuvinte derivate

Locuțiuni


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
tânăr
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tânăr tineri
Articulat tânărul tinerii
Dativ-Genitiv tânărului tinerilor
Vocativ tânărule tinerilor
  1. persoană, ființă care este, ca vârstă, între copilărie și maturitate, care nu este încă matură.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe