târfă
română
Etimologie
Origine incertă. Poate din turca otomană (طرفه - tırfa, „lucru murdar”).
Pronunție
- AFI: /ˈtɨr.fə/
Substantiv
| Declinarea substantivului târfă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | târfă | târfe |
| Articulat | târfa | târfele |
| Genitiv-Dativ | târfei | târfelor |
| Vocativ | târfă | târfelor |
- femeie de moravuri ușoare; prostituată.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
- Lessico turco-italiano, Luigi Bonelli, 1939] [1]
- Dictionnaire Français-Turc ou= Hazine-i Lügat, Uğur AKIL, 2020 [2]
- DEGRADĂRI SEMANTICE ALE UNOR CUVINTE TURCEȘTI DIN LIMBA ROMÂNĂ (II), RALUCA POPESCU [3]