tătic

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din tată + sufixul -ic.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
tătic
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tătic tătici
Articulat tăticul tăticii
Genitiv-Dativ tăticului tăticilor
Vocativ tăticule tăticilor
  1. diminutiv al lui tată; tăticuț, tătișor, tătucă, tătuță.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe