tăun
română
Etimologie
Din latină *tabo, -onis (= tabanus).
Pronunție
- AFI: /tə'un/
Substantiv
| Declinarea substantivului tăun | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tăun | tăuni |
| Articulat | tăunul | tăunii |
| Genitiv-Dativ | tăunului | tăunilor |
| Vocativ | ' | ' |
- (Tabanidae) nume generic dat unor insecte diptere asemănătoare cu muștele, de culoare brună, cu pete gălbui pe pântece, ale căror femele înțeapă vitele și omul pentru a se hrăni cu sângele lor, transmițând totodată boli virotice și bacteriene.
Sinonime
- Tabanus bovinus: (înv. și reg.) sclepț, streche, bondar, bonzar, bonzălău, muscă-de-bâzdărat, muscă-mărhască, muscă-oarbă, muscă-tăună
Traduceri
insectă