tainiță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din taină + sufixul -iță.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
tainiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tainiță tainițe
Articulat tainița tainițele
Genitiv-Dativ tainiței tainițelor
Vocativ tainiță tainițelor
  1. groapă săpată în pământ; încăpere subterană; hrubă; (p.ext.) loc ascuns; ascunzătoare.


Traduceri

Referințe