tampon

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză tampon.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
tampon
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tampon tampoane
Articulat tamponul tampoanele
Genitiv-Dativ tamponului tampoanelor
Vocativ tamponule tampoanelor
  1. piesă la vehiculele de cale ferată, constând dintr-un disc masiv de oțel și un resort puternic, care primește șocurile dintre vehicule în timpul mersului și care menține o anumită distanță între vagoanele cuplate.
  2. bucată de vată sau de tifon sterilizat, care se aplică pe o rană pentru a opri o hemoragie sau care se introduce într-o cavitate naturală a organismului în scopuri terapeutice.
  3. substanță întrebuințată pentru a împiedica un anumit proces chimic.
  4. accesoriu de birou, alcătuit dintr-o placă curbată acoperită cu hârtie sugativă, care servește la uscarea cernelii după scriere.


Traduceri

Anagrame

Referințe