tarla

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din turcă tarla.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
tarla
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tarla tarlale
Articulat tarlaua tarlalele
Genitiv-Dativ tarlalei tarlalelor
Vocativ tarla tarlalelor
  1. suprafață de teren agricol mărginită de patru drumuri care se întretaie (făcând parte din teritoriul unei comune); solă; cultura de pe o astfel de suprafață.
  2. (rar) drum sau teren îngust care desparte semănăturile; hotar.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe