tas

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din turcă tas.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
tas
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tas tasuri
Articulat tasul tasurile
Genitiv-Dativ tasului tasurilor
Vocativ tasule tasurilor
  1. (înv.) vas plat (rotund); tipsie, taler; (astăzi) talerul cântarului, pe care se pune marfa pentru a fi cântărită.
  2. lighenaș de care se servește bărbierul când bărbierește.
  3. cupă; ceașcă (de lut).
  4. fiecare dintre cele două talere ale chimvalului.
  5. (rar) fiecare dintre cele două capace ale unui medalion.

Expresii

  • A umbla cu tasul = a face chetă; a cerși


Traduceri

Anagrame

Referințe





friulană

(furlan)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

tas

  1. viezure (mamifer)