teanc

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din turcă denk.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
teanc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ teanc teancuri
Articulat teancul teancurile
Genitiv-Dativ teancului teancurilor
Vocativ teancule teancurilor
  1. grămadă de obiecte (de același fel) așezate unele peste altele.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe