tendon
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din franceză tendon.
Pronunţie
Substantiv
| Declinarea substantivului tendon |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tendon | tendoane |
| Articulat | tendonul | tendoanele |
| Dativ-Genitiv | tendonului | tendoanelor |
| Vocativ | ' | ' |
- ţesut conjunctiv fibros, alb-sidefiu, rezistent, care leagă muşchii de oase.
Traduceri
Traduceri