terminare

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din verbul a termina.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
terminare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ terminare terminări
Articulat terminarea terminările
Dativ-Genitiv terminării terminărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a termina și rezultatul ei.

Cuvinte derivate


Traduceri





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină terminare < terminō.

Pronunție

  • AFI: /termi'nare/


Verb

  1. a termina, a încheia, a conchide
  2. a fini, a sfârși

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Derivat regresiv din terminō.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

  1. forma de infinitiv prezent pentru terminō.