terminat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din verbul a termina.

Pronunție

  • AFI: /ter.miˈnat/


Substantiv


Declinarea substantivului
terminat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ terminat terminate
Articulat terminatul terminatele
Genitiv-Dativ terminatului terminatelor
Vocativ terminatule terminatelor
  1. terminare.


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
terminat
Singular Plural
Masculin terminat terminați
Feminin terminată terminate
Neutru terminat terminate
  1. (despre acțiuni) care a fost dus până la capăt; sfârșit.
  2. (fam.; despre oameni) pentru care nu mai există șanse de revenire la situația mai bună de dinainte; sfârșit din punct de vedere material, fizic sau moral.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din termina.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru termina.

Anagrame

Referințe