terror

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Variante de scriere Vezi și : Terror

Cuprins

engleză

(English)

Etimologie

Din franceza veche terreur ("teroare, spaimă"), care provine din lat. terrorem ("frică, teamă, teroare") < terrere ("a speria, a teroriza"). Din limba proto-indo-europeană *tre- ("a tremura") < *tres- ("a dârdâi").

Pronunție

  • AFI: /ˈtɛrər/


Substantiv

terror, pl. terrors

  1. teroare, spaimă, groază
    They fled the village in terror when the soldiers came.
  2. ceva sau cineva înspăimântător
    She was such a terror when she was young.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

Referințe





catalană

(Català)

Etimologie

Din lat. terror.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

terror m.

  1. teamă, frică, spaimă, teroare





estoniană

(Eesti)

Etimologie

Probabil din eng. terror.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

terror

  1. teamă, frică, spaimă, teroare





interlingua

(Interlingua)

Etimologie

Din lat. terror.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

terror

  1. teamă, frică, spaimă, teroare





latină

(Latina)

Etimologie

Din terreō ("a speria, a teroriza").

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

terror m., terrōrēs pl.

  1. teamă, frică, spaimă, teroare
  2. ceva care sperie

Cuvinte derivate





maghiară

(Magyar)

Etimologie

Din lat. terror.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

terror

  1. teroare, spaimă, groază, oroare

Sinonime





norvegiană

(‪Norsk (bokmål)‬)

Etimologie

Din eng. terror.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

terror m.

  1. teroare, spaimă, groază, oroare





poloneză

(Polski)

Etimologie

Din eng. terror.

Pronunție

  • AFI: /ˈtɛrːɔr/


Substantiv

terror m.

  1. teroare, spaimă, groază
    Terror to straszna rzecz.

Cuvinte derivate





portugheză

(Português)

Etimologie

Din lat. terror.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

terror m., terrores pl.

  1. teroare, spaimă, groază, oroare
    Os olhos do elfo se arregalavam de terror e ele tremia. - (J. K. Rowling, Lya Wyler, Harry Potter e a Ordem da Fênix, Rocco, pagina 493, 2003)

Sinonime

Cuvinte derivate





spaniolă

(Español)

Etimologie

Din lat. terror.

Pronunție

  • AFI: /te.'r̄or/


Substantiv

terror m., terrores pl.

  1. oroare
  2. teroare, spaimă, groază

Sinonime

Cuvinte derivate





suedeză

(Svenska)

Etimologie

Din eng. terror; cf. lat. terror.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
terror
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ terror terrorn invariabil invariabil
Genitiv terrors terrorns invariabil invariabil
  1. terorism
    Hur kan vi bekämpa terrorn?
  2. teroare, spaimă, groază
    Vilken terror!

Sinonime

Cuvinte derivate

Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Trusa de unelte
În alte limbi