tinctură

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină tinctura. Confer franceză teinture.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
tinctură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tinctură tincturi
Articulat tinctura tincturile
Dativ-Genitiv tincturii tincturilor
Vocativ tinctură tincturilor
  1. medicament obținut prin dizolvarea în alcool sau în eter a elementelor active dintr-o plantă, dintr-un produs chimic etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe