tirant

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză tirant.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
tirant
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tirant tiranți
Articulat tirantul tiranții
Genitiv-Dativ tirantului tiranților
Vocativ tirantule tiranților
  1. element de construcție confecționat din cabluri, lanțuri, bare de oțel sau din beton armat, care are rolul de a prelua forțe de întindere.


Traduceri

Anagrame

Referințe