tirbușon
română
Etimologie
Din franceză tire-bouchon.
Pronunție
- AFI: /tir.bu'ʃon/
Substantiv
| Declinarea substantivului tirbușon | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tirbușon | tirbușoane |
| Articulat | tirbușonul | tirbușoanele |
| Genitiv-Dativ | tirbușonului | tirbușoanelor |
| Vocativ | ' | ' |
- instrument casnic în formă de spirală de oțel, prevăzut cu un mâner, folosit pentru a scoate dopurile de plută de la sticlele înfundate.
Traduceri
Traduceri