tirs
română
Etimologie
Din franceză thyrse.
Pronunție
- AFI: /tirs/
Substantiv
| Declinarea substantivului tirs | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tirs | tirsuri |
| Articulat | tirsul | tirsurile |
| Genitiv-Dativ | tirsului | tirsurilor |
| Vocativ | tirsule | tirsurilor |
- toiag simbolic, împodobit cu viță de vie și având în vârf un con de pin, cu care era înfățișat zeul Dionysos și cei care îl însoțeau.
- inflorescență în formă de con de brad.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online