tocire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din toci.

Pronunție

  • AFI: /to'ʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
tocire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tocire tociri
Articulat tocirea tocirile
Genitiv-Dativ tocirii tocirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a toci și rezultatul ei.


Traduceri