tovarăș

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din ucraineană товарyш (tovaryš), rusă товаришkи (tovarișci).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
tovarăș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tovarăș tovarăși
Articulat tovarășul tovarășii
Dativ-Genitiv tovarășului tovarășilor
Vocativ tovarășule tovarășilor
  1. persoană considerată în raport cu alta, de care este legată prin viața sau prin activitatea dusă în comun sau prin lupta pentru aceeași cauză.
  2. termen folosit între comuniști când se adresează unul altuia sau când vorbesc despre un al treilea.
  3. epitet dat unei ființe, de obicei animal, care însoțește pe cineva (în mod constant); ființă credincioasă cuiva.
  4. asociat, părtaș (într-o afacere).

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe