traiectorie

română

Etimologie

Din franceză trajectoire.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului traiectorie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	traiectorie	traiectorii
Articulat	traiectoria	traiectoriile
Dativ-Genitiv	traiectoriei	traiectoriilor
Vocativ	'	'

1. drum în spațiu parcurs de un corp în mișcare; traseu.
2. reprezentare grafică a acestui drum parcurs de un corp.

Traduceri

drum în spațiu

engleză: trajectory (English) spaniolă: trayectoria (Español)

lituaniană: trajektorija (Lietuvių) slovenă: trajektorija (Slovenščina)