traiectorie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză trajectoire.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
traiectorie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ traiectorie traiectorii
Articulat traiectoria traiectoriile
Genitiv-Dativ traiectoriei traiectoriilor
Vocativ ' '
  1. drum în spațiu parcurs de un corp în mișcare; traseu.
  2. reprezentare grafică a acestui drum parcurs de un corp.


Traduceri