transformare

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a (se) transforma.

Pronunție

  • AFI: /trans.for'ma.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
transformare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ transformare transformări
Articulat transformarea transformările
Dativ-Genitiv transformării transformărilor
Vocativ transformareo transformărilor
  1. acțiunea de a (se) transforma și rezultatul ei.
  2. (la rugbi) lovitură acordată echipei care a reușit o încercare.
  3. ansamblu de stări succesive prin care evoluează un sistem fizico-chimic, în funcție de schimbarea uneia sau mai multor mărimi ce îl caracterizează.
  4. (mat.) corespondență, aplicație, funcție între două mulțimi de puncte.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe