transigere
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din transige.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului transigere |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | transigere | transigeri |
| Articulat | transigerea | transigerile |
| Dativ-Genitiv | transigerii | transigerilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a transige și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
