transport
română
Etimologie
Din franceză transport.
Pronunție
- AFI: /trans'port/
Substantiv
| Declinarea substantivului transport | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | transport | transporturi |
| Articulat | transportul | transporturile |
| Genitiv-Dativ | transportului | transporturilor |
| Vocativ | transportule | transporturilor |
- faptul de a transporta.
- (la pl.) ramură a economiei naționale cuprinzând totalitatea mijloacelor rutiere, aeriene și navale care asigură circulația bunurilor și a persoanelor.
- totalitatea bunurilor sau a persoanelor care sunt transportate la un moment dat și în condiții determinate.
- (fig.) (livr.) uitare de sine cauzată de emoție, de entuziasm, de plăcere; stare de contemplație.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online