troleibuz
română
Etimologie
Din franceză trolleybus.
Pronunție
- AFI: /tro.lej'buz/
Substantiv
| Declinarea substantivului troleibuz | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | troleibuz | troleibuze |
| Articulat | troleibuzul | troleibuzele |
| Genitiv-Dativ | troleibuzului | troleibuzelor |
| Vocativ | troleibuzule | troleibuzelor |
- vehicul rutier de transport în comun, cu tracțiune electrică, asemănător cu autobuzul, prevăzut cu troleu; troleu.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online