tubercul

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din franceză tubercule < latină tuberculum.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
tubercul
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tubercul tuberculi
Articulat tuberculul tuberculii
Genitiv-Dativ tuberculului tuberculilor
Vocativ tuberculule tuberculilor
  1. tulpină subterană, scurtă și îngroșată, care înmagazinează substanțele de rezervă ale unor plante.
  2. (anat.) denumire pentru diferite proeminențe aflate pe vase, cartilaje, piele, organe etc.
  3. (med.) mică tumoare apărută în grosimea pielii sau în orice alt țesut.


Traduceri

Referințe