tufă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Variante de scriere Vezi și : tufa
O tufă

română

Etimologie

Din latină tufa. Confer neogreacă τύφη (túfi).

Pronunție

  • AFI: /'tu.fə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tufă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tufă tufe
Articulat tufa tufele
Dativ-Genitiv tufei tufelor
Vocativ tufă, tufo tufelor
  1. (bot.) arbust cu ramuri dese care pornesc direct de la rădăcină; grup de flori, de lăstari sau de plante erbacee cu rădăcină comună.
    O tufă de scaieți.
  2. (fig.) păr mult și des.
  3. (rar) ramură, creangă înverzită.
  4. (reg.) bâtă, ciomag.

Sinonime

Cuvinte derivate

Paronime

Expresii

  • (fam.) Tufă (de Veneția) = nimic, deloc
  • Tufă-n pungă sau tufă-n buzunar = a) nimic; b) om fără bani

Vezi și


Traduceri

Referințe