tufă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
O tufă

Cuprins

română

Etimologie

Din lat. tufa, cf. ngr. τύφη (túfi).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
tufă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tufă tufe
Articulat tufa tufele
Dativ-Genitiv tufei tufelor
Vocativ ' '
  1. arbust cu ramuri dese care pornesc direct de la rădăcină; grup de flori, de lăstari sau de plante erbacee cu rădăcină comună.
    O tufă de scaieți.
  2. (fig.) păr mult și des.
  3. (rar) ramură, creangă înverzită.
  4. (reg.) bâtă, ciomag.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Paronime

Expresii

  • (fam.) Tufă (de Veneția) = nimic, deloc
  • Tufă-n pungă sau tufă-n buzunar = a) nimic; b) om fără bani


Traduceri

Referințe

Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Trusa de unelte
În alte limbi