tulburare
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din tulbura.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului tulburare |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tulburare | tulburări |
| Articulat | tulburarea | tulburările |
| Dativ-Genitiv | tulburării | tulburărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a tulbura și rezultatul ei
- pierdere a limpezimii, a transparenței unui lichid (din cauza impurităților)
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri