tură

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză tour.

Pronunție

  • AFI: /'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tură ture
Articulat tura turele
Dativ-Genitiv turei turelor
Vocativ tură turelor
  1. totalitatea salariaților care lucrează în același timp și după același program într-o întreprindere sau instituție în care se lucrează cu mai multe schimburi; schimb.
  2. intervalul de timp cât lucrează o tură.
  3. (rar) tur.
  4. (înv. și reg.) rișcă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din franceză tour.

Substantiv


Declinarea substantivului
tură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tură ture
Articulat tura turele
Dativ-Genitiv turei turelor
Vocativ tură turelor
  1. piesă, în formă de turn, la jocul de șah; turn.


Traduceri

Referințe